Cămăraşu

Comuna Cămăraşu se află în sud-estul judeţului Cluj, în Câmpia Fizeşului, în zona de izvorâre a râului Fizeş, la 37 km de Cluj-Napoca. Se învecinează la est cu comuna Budeşti şi oraşul Sărmaşu, la vest cu comuna Mociu, la sud cu oraşul Sărmaşu şi la nord cu comuna Cătina. Cămăraşu este aşezată în interiorul unei zone depresionare pe direcţia vest-est, fiind înconjurată de coline cu altitudini cuprinse între 350-450 m.


Comuna este compusă din: Cămăraşu - reşedinţă de comună, Năoiu şi Sâmboleni.


Aşa cum atestă vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul comunei Cămăraşu, această vatră din mijlocul Câmpiei Transilvaniei a fost locuită de om din cele mai îndepărtate epoci preistorice. Prima menţiune a localităţii datează din 1322, de-a lungul timpului fiind menţionată sub diverse denumiri: Villa Kamaras, Kamares, Puztakamaras, Kamoras sau Puzta-Kemeras.


Flora


Vegetatia lemnoasă a pădurilor de pe teritoriul comunei Cămăraşu este predominată de stejar (Quercus Robur), în amestec cu carpen (Carpinus Betulus), de artar (Acer Platanoides), corn (Cornus Mas), frasin (Fraxinus Excelsior), jugastru (Acer Campestre), alun (Corylus Avellana), plop (Populus Alba), măr sălbatic (Malus Sylvestris), păr sălbatic (Pyrus Pyraster), ulm (Ulmus Minor) etc.


Pomii fructiferi ce se intalnesc aici sunt: prunul (Prunus Domesticus), mărul (Malus Domesticus), părul (Pyrus Sativa), vişinul (Cerasus Vulgaris), cireşul (Cerasus Avium), dudul alb (Morus Alba), nucul (Juglans Regia), caisul (Armeniaca Vulgaris), gutuiul (Cydonia Ablonga), piersicul (Persica Vulgaris) etc.


Fauna


Pe teritoriul comune Cămăraşu se întâlnesc în special elemente de silvostepă. În păduri sunt: cucul, uliul găinilor, uliul păsărilor, pitigoiul, cotofana, gaitele, bufnita, turturica etc., precum şi mamiferele: vulpea, căprioara, iepurele, ariciul, nevăstuica, dihoru, mai rar mistretul, lupul etc.


Din fauna de stepă se întâlnesc: ciocârlia, graurul, potârnichea cenuşie, fazanul, iar dintre mamifere: şoarecii de camp, catelul pământului etc.


În lacuri se găsesc: broasca de baltă, brotăcelul, lipitoarea etc. Dintre reptile, cele mai frecvent întâlnite sunt şopârla cenuşie şi şopârla verde, dar şi şarpele de casă. Evident că cea mai populată specie e cea a insectelor: muşte, tântari etc.

 

Cultura


În fiecare din cele 3 localităţi componente ale comunei Cămăraşu, există cămine culturale. Dintre aceste 2 cămine culturale, respectiv cele din Cămăraşu şi Sîmboleni funcţionează în clădiri specifice, iar cel din Năoiu a fost amenajat într-o clădire care iniţial a avut destinaţia de locuinţă. Din punct de vedere al stării tehnice a construcţiilor, aceasta poate fi apreciată ca fiind bună la căminul cultural din satul reşedinţă de comună şi satisfăcătoare la construcţiile căminelor culturale din satele aparţinătoare. Se organizează sporadic activităţi în toate căminele culturale.

 

Funcţionează din anul 2004 un ansamblu de dansuri populare ai copiilor Fiii Cămăraşului.


Ansamblul Fiii Cămăraşului


Ansamblul folcloric " FIII CĂMĂRAŞULUI " a fost înfiinţat cu intenţia de a valorifica şi duce mai departe obiceiurile şi tradiţiile folclorice specifice comunei care au fost păstrate cu mândrie de ansamblul vechi ,care a activat între anii 1970-1989. Acest vechi ansamblu era compus în marea majoritate din persoane vârstnice , continuatori ai tradiţiilor populare din zona Câmpiei Transilvaniei şi a avut numeroase participări la festivalurile şi concursurile naţionale de folclor din ţara precum " CÂNTAREA ROMÂNIEI ".


Folclorul muzical şi coregrafic, transmis din generaţie în generaţie, şlefuit cu măiestrie constituie una dintre cele mai de preţ bogăţii ale poporului român. În anul 2004 este rândul unei altei generaţii de mici artişti amatori de a duce mai departe tradiţia artistică în cadrul comunei Cămăraşu , desfaşurandu-şi activitatea în căminul cultural din comuna. Sub denumirea de ansamblul folcloric " FIII CĂMĂRAŞULUI " , numele fiind ales pentru ca noul ansamblu este format din copii cu vârste cuprinse între 5-18 ani , se reclădeşte un nou ansamblu cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cămăraşu sub conducerea instructorilor Marchiş Sebastian şi Baies Ancuţa.


Membrii ansamblului sunt uniţi printr-un scop comun şi anume pasiunea pentru folclor prin dansuri şi obiceiuri. În colectivul ansamblului activează peste 35 de copii, unii dintre ei au experienţă de 6 ani , fiind prezenţi de la înfiinţarea noului ansamblu .


Pasiunea şi talentul cu care membrii ansamblului au preluat şi interpretat folclorul românesc reprezintă motivul interesului şi plăcerii cu care aceştia sunt primiţi oriunde în ţară sau în lume.

 

Măsuratul oilor (Împreunatul)


Măsuratul oilor se tine de obicei prin luna mai. La măsuratul oilor participă cei care şi-au dat oile în pază la un pastor (cei care nu pot sa-si păzească oile, fie că au prea putine, fie că se ocupă cu altceva), care are mai multe oi, acesta obligându-se să aibă grijă de ele, iar la sfârşitul anului, toamna, sa-i dea o anumită cantitate de brânză, stabilită dinainte. I se spune măsuratul oilor, pentru că atunci se măsoară cât lapte are fiecare oaie, măsurarea făcându-se cu „oca". După măsurare, se pregăteşte un prânz bine asortat: miei fripti, mămăligă caldă, tuică de prune. Această petrecere are loc în aer liber, la locul unde este stâna.


Sfeştania casei


Există obiceiul ca după terminarea constructiei unei case, să se cheme preotul pentru a face sfintirea acesteia printr-o slujbă specială în casa nouă, când se spun rugăciuni, se stropeşte fiecare colt al casei cu apă sfintită şi se face cruce cu lumânarea, arzând pe peretele interior al camerelor. După terminarea slujbei urmează o petrecere la care participă rudele apropiate ale noilor proprietari.


Obiceiuri de Sf. Gheorghe


În seara precedentă zilei de 23 aprilie, fiecare gazdă punea la portile curtilor, uşile şi ferestrele caselor, grajdul animalelor cotetele de păsări, crengi de rugi (măcieş) pentru alungarea spiritelor rele (strigoi). În aceeaşi seară, feciorii se organizau în două grupuri şi se deplasau pe dealuri, în locuri mai înalte de unde strigau reciproc diferite realitati cotidiene (întâmplări hazlii, despre fete nemăritate, feciori burlaci , relatii extraconjugale).

Înapoi