Cătina

In zona Gura Baciului au fost descoperite cele mai vechi vestigii neolitice din Romania (5000 i.Hr.). In secolul al II-lea i.Hr., aici se gasea o civilizatie geto-daca. Dupa cucerirea Daciei de catre Imperiul Roman, Potaissa (Turda) si Napoca (Cluj) au fost numite municipalitati. Napoca devine capital Daciei Porolissensis - fiind pentru prima data atestata documentar.


Din antichitate si pana in zilele noastre, generatii dupa generatii, dacii mai intai, daco-romanii si apoi romanii (si pe langa ei, mai tarziu maghiarii si germanii) au trait si muncit impreuna si sunt legati de acest pamant pe care l-au infrumusetat prin munca lor.


Aici se gasesc in principal doua forme de relief: dealuri si munti cu altitudini intre 227 m si 1825 m peste nivelul marii. Cle mai inalte altitudini sunt Vladeasa (1,842 m) si Muntele Mare (1,825 m). Muntii, situati in sud-vestul Muntiilor Apuseni, reprezinta o sinteza a Carpatilor Romanesti.Principalele rauri sunt:Somesul Mic, Ariesul si Crisul Repede.


Lacurile nu prezinta importanta economica dar sunt interesante din punct de vedere stiintific, iar doua dintre ele sunt declarate rezervatii naturale: Lacul Stancii si Lacul Legii. Lacurile satate (create prin inundarea vechilor saline) sunt adanci si au o concentratie foarte mare de sare, fiind folosite la tratamente. Cele mai importante lacuri sunt: Turda, Cojoena, Sic si Ocna Dejului.


Judetul are o clima temperat-continentala, caracteristica regiunilor vestice si nord-vestice ale Romaniei. Peisajele sunt pitoresti si atractive pentru turisti.


Faima Muntilor Apuseni este data de peisajele sale: pasuni largi, varfuri vulcanice, chei inguste si adanci, unice in Romania, cat si in Europa (Cheile Turzii, Cheile Turenilor). De asemenea, exista pesteri de valoare speologica: Pestera Mare si Pestera Piatra Ponorului. In padurile montane se pot vana ursi, porci mistreti, lincsi si caprioare, iar in paraie se gasesc pastravi.


De asemenea, puncte de interest pentru turisti sunt si cele peste 600 de monumente arhitectonice in toate stilurile europene de la cel gotic, baroc si renascentist pana la cele modern.


Important centru cultural, universitar si industrial, Cluj-Napoca a fost si este un simbol de-a lungul istoriei. Universitatea, opera, Academia de Muzica si Arte, cat si Institutul de Medicina si Farmacie sunt binecunoscute in Europa. Maghiarii care traiesc aici si-au dezvoltat remarcabil cultura (au opera, teatru, ziare si reviste in limba maghiara), avand scriitori, redactori, artisti si muzicieni de renume. Biserica gotica "Sf. Mihai", care domina orasul, este un martor al istoriei acestui loc.


Aşezare geografică


Comuna Cătina se află la 60 km de Cluj-Napoca şi 35 km sud-est de Gherla, legătura cu cele două oraşe realizându-se pe direcţia nord-vest - sud-est de drumul judeţean 109C Gherla-Cămăraşu-Mociu-Cluj. Drumul comunal DC 18 face legătura între comuna Cătina şi comuna Buza din judeţul Cluj.


Comuna Cătina cuprinde şase localităţi: Cătina - reşedinţa de comună, Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie şi Valea Caldă.


Existenţa comunei Cătina este atestată încă din neolitic prin diversele elemente de cultură materială descoperite prin lucrări agricole sau prin eroziunea apelor. Materialele descoperite au fost supuse unor analize ştiinţifice şi drept urmare au primit girul autorităţii specialiştilor de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Referitor la vechimea documentară, localitatea Cătina (reşedinţa de comună) şi localitatea Feldioara au fost atestate documentar în anul 1327.


Doi ani mai târziu, în 1329, a fost atestată documentar localitatea Copru, iar în 1956 localităţile Hagău, Hodaie şi Valea Caldă au fost recunoscute documentar, până atunci fiind considerate cătune aparţinătoare localităţii Cătina.
Înainte de 1600, pe vatra satului Cătina a existat o mănăstire benedictină, o biserică şi un cimitir.


Relieful comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri şi depresiuni largi, uşor înclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul Cătina.


O caracteristică a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale cărui margini sunt o cunună de dealuri mai înalte, care înconjoară spaţiul geografic comunal şi separă prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza şi Cămăraşu.


Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 şi 550 m - şi depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitaţiilor şi a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne şi nisipuri.


Spaţiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă reţea hidrografică formată din pâraie, văi şi Lacul Cătina.


Sate aparţinătoare


• Feldioara este situată la nord-vestul teritoriului comunei, la 5 km de reşedinţa de comună, tangent cu DC 18.
Din acest punct de vedere, localitatea face parte din categoria localităţilor mijlocii ale judeţului. Localitatea este atestată documentar din anul 1327.


• Hagău este situată în partea de sud-est a teritoriului comunei pe DC la 3,5 km de reşedinţa de comună, pe traseul direct sau la 7 km prin Hodaie pe lunca şi terasele văii Socilor.


Are forma tentaculară şi structura rasfirată. Se remarca prezenta in aceasta localitate a unui sit arheologic. Situl de vatră este situat pe lunca şi terasele văii Socilor şi a afluenţilor acestuia la altitudini de 300 şi 320 m.

 

• Copru este situată în partea de nord-est a terotoriului comunei pe DC 21 la 8 km de reşedinţa de comună şi 4 km de localitatea Feldioara. Terenurile din vecinătatea vetrei sunt afectate de procese de versant.


• Hodaie este situată în partea de sud- vest a teritoriului comunei la 4 km de reşedinţa de comună, pe malul stâng al văii şi laculi Cătina. pe DJ 109 C.


Are forma tentaculară şi structura răsfirată. Situl de vatră este situat pe lunca şi terasele văii Cătina şi a afluenţolor acestuia la altitudini de 300şi 310 m. Localitatea este atestată documentar din 1956, pînă la acea dată fiind un cătin apartinător localităţii Cătina.


• Valea Caldă este situată în partea de sud-vest a teritoriului administrativ la doi km de reşedinţa de comună şi la 300m de DC 18. Are forma tentaculară şi structura răsfirată.


Localitatea este atestată documentar din anul 1956, până la acea dată fiind un cătun aparţinător localităţii Cătina.

 

Rezervaţia arheologică "Dealul Cetăţii"


Rezervaţia Dealul Cetăţii situată în nordul localităţii Feldioara prezintă fragmente ceramice din epoca bronzului (01) şi urme de întărituri de pământ ars din epoca dacică.


Tradiţii şi obiceiuri locale


Zona din jurul comunei Cătina ştie să păstreze şi azi sărbătorile locale de o mare frumuseţe. Locuitorii comunei duc mai departe an de an tradiţia sărbătorilor moştenite din străbuni. S-au păstrat tradiţiile satului, savuroasele mâncăruri specifice zonei: mămăliga cu brânză, slănina cu ceapă şi paine, sarmale cu păsat, supa de găină, tradiţionala "ţuică de prune" apreciată de orice trecător, fie el localnic sau turist. Obiceiurile sărbatorilor de Crăciun şi Paste sunt bine întipărite în mintea şi sufletul localnicilor, fiind transmise din generaţie în generaţie. O tradiţie ce merge mai departe este şi împreunatul oilor primăvara când se stabileşte plata ciobanului pentru îngrijirea oilor şi cantitatea de lapte ce i se cuvine fiecărei gazde. Specific zonei este obiceiul urzicatului la sărbătoarea "Sfantul Gheorghe" a fiecărui an.
De Paşti se mai păstrează tradiţionala sacrificare a mielului, vopsitul ouălor şi obiceiul flăcailor de a merge la "udat".


Evenimente locale


Comuna Cătina oferă localnicilor şi turiştilor posibilitatea de a participa activ în cadrul următoarelor sărbători şi festivalurilor locale:
• Târgul Tradiţional de la Cătina are loc în fiecare an la 1 Februarie;
• Ziua Eroilor corespunde sărbătorii "Înalţarea Domnului" din fiecare an (luna iunie);
• Târgul de ţară este organizat în ultima sâmbătă a fiecarei luni a anului şi Ziua "Fiilor satului" .


Trasee turistice


• Cătina sat Feldioara - Câmpia Fizeşului (01) - Biserica sec. XV- XVI. În Câmpia Fizeşului ecosistemele deschise sunt utilizate în principal ca fâneţe şi oferă privitorului o panoramă deosebit de frumoasă. (02)

 

Înapoi